Verificarea cunostintelor de mecanica

Întrebări mecanică
1. Care din următoarele cauze duc la un consum mărit de combustibil?
a. înfundarea filtrului de aer

2. Care este rolul termostatului?
a. reglează şi menţine temperatura lichidului de răcire între limitele necesare

3. Care din urmatoarele cauze determină supraîncălzirea motorului?
a. blocarea termostatului în poziţia închis

4. Care este rolul carburatorului?
a. asigura formarea amestecului carburant la toate regimurile de funcţionare ale motorului

5. Care din urmatoarele cauze determina scăderea presiunii uleiului?
a. înfundarea sorbului pompei de ulei

6. Care din urmatoarele cauze determină scăderea puterii motorului?
a. toba de evacuare înfundată

7. Care din următorii factori influenţează distanţa de frânare al autovehiculului?
a. viteza de circulaţie, aderenţa pneurilor la sol, timpul de reacţie al şoferului

8. Oprirea autovehiculului într-un spaţiu cat mai mic, în condiţii de siguranţă se realizează prin?
a. rostogolirea roţilor

9. Precizaţi care din urmatoarele procedee asigură reducerea distanţei de oprire
a. acţionarea frânei de serviciu cu ambreiajul şi transmisia cuplate

10. Când se realizează legătura dintre motor şi transmisie?
a. când pedala ambreiajului este liberă şi maneta schimbătorului introdusă într-o treaptă de viteză

11. Care din următoarele defecţiuni duc la patinarea ambreiajului?
a. uzura mare a ferodourilor discului de ambreiaj

12. După ce recunoaşteţi ca ambreiajul patinează?
a. cand motorul se gaseste în priză directă, la accelerarea bruscă autovehiculul nu dezvoltă o viteză corespunzătoare

13. Când se consideră că autovehiculul merge în priză directă?
a. când turaţia arborelui cotit este egala cu turaţia arborelui secundar al cutiei de viteză

14. Care din următoarele defecţiuni duc la patinarea ambreiajului?
a. pătrunderea unsorii între discurile ambreiajului

15. În timpul mersului autovehiculul tinde sa traga spre dreapta. Care este cauza?
a. presiunea în pneul din dreapta faţă este prea mică

16. Care din următoarele defecţiuni creează joc mare la volan?
a. uzura pronunţată a angrenajelor din caseta de direcţie

17. Care din urmatoarele cauze determina descărcarea bateriei de acumulatori?
a. folosirea excesivă a demarorului

18. Pornirea motorului se face cu ajutorul?
a. electromotorului

19. Care este rolul bateriei de acumulatori?
a. alimentează consumatorii cu energie electrică în raport de necesităţi

20. Care din următoarele defecţiuni ale instalaţiei de răcire conduce la uzura prematură a motorului.
a. blocarea termostatului în poziţia „deschis”

21. Pătrunderea apei în baia de ulei a motorului se constată prin?
a. existenţa unei spume de culoare gălbuie pe joja de nivel a uleiului

22. Blocarea termostatului pe poziţia închis conduce la?
a. supraîncălzirea motorului

23. Precizaţi care din cauzele următoare conduc la încalzirea excesivă a pneurilor?
a. rularea cu presiune mai mica în pneuri decât cea indicată de constructor

24. Care din factorii enumeraţi mai jos condiţionează exploatarea raţională a pneurilor?
a. viteza de deplasare, modul de conducere, presiunea din pneu

25. Uzura neuniforma a benzii de rulare a unui pneu este produsa de?
a. exploatarea pneului în condiţii de suprasarcină

26. În cazul rulării cu un pneu umflat sub presiunea indicată de constructor uzura neuniformă a benzii de rulare se produce?
a. în zona „umerilor”

27. În cazul rulării cu pneurile umflate peste presiunea indicată de constructor, se produce?
a. uzura anormală pe creasta benzii de rulare

28. Apariţia crăpăturilor în canalele profilului şi tăierea benzii de rulare a pneurilor se datorează?
a. utilizării unor presiuni în pneu mult inferioare celei indicate de constructor

29. Uzura anvelopei în zona talonului este o consecinţă a rulării?
a. cu presiune scăzută

30. Desfacerea firelor de cord, ca urmare a flexionării mari ale carcasei anvelopei , este o consecinţă a rulării?
a. cu presiune scăzută

31. Uzura locală a unui pneu, în zona benzii de rulare, se poate produce datorită?
a. neechilibrării corespunzătoare a roţii respective

32. Ovalizarea găurilor de prindere a roţii pe butuc se datorează?
a. rulării cu piuliţele de fixare insuficient strânse

33. La coborârea unor pante lungi se recomandă folosirea frânei de motor întrucât?
a. evită suprasolicitarea frânei de serviciu care în astfel de condiţii poarte deveni ineficientă

34. Care din următorii factori influenţează spaţiul de frânare al unui autovehicul?
a. viteza de circulaţie, aderenţa pneurilor la sol şi timpul de reacţie al şoferului

35. Ce se înţelege prin masă totală maximă autorizată?
a. masa proprie a autovehiculului şi masa încărcăturii

36. Care sunt părţile principale ale unui automobil
a. caroseria, motorul, transmisia şi roţile

37. Care parte a anvelopei este în contact permanent cu solul
a. banda de rulare

38. Cum se numeşte distanţa dintre roţile din faţă dreapta respestiv stânga ale autovehiculului?
a. ecartament

39. Cum se numeşte distanţa dintre roţile faţă şi spate de pe aceeaşi parte ale autovehiculului?
a. Ampatament

40. Cum se numeşte piesa metalică pe care se aplică garniturile de fricţiune ale echipamentului de frânare cu tambur?
a. sabot

41. Sporirea eficacităţii frânei de staţionare se poate face prin?
a. reglarea corespunzătoare a acesteia

42. Care este rolul alternatorului?
a. asigură încărcarea bateriei de acumulatori si alimentează cu energie consumatorii

43. Care este sursa de electricitate folosită la automobile?
a. bateria de acumulatori

44. Ce rol are ambreiajul ca prim organ al transmisiei?
a. stabileşte şi întrerupe legătura între motor şi cutia de viteze, amortizează vibraţiile de torsiune ale arborelui motor generate de neregularităţile cuplului motor.

45. Care sunt principalii factori care influenţează consumul de combustibil?
a. factori legaţi de stilul de conducere al autovehiculului şi de modul de funcţionare al motorului

46. Care este cauza care determină ca efectul de frânare să se obţină la capătul cursei pedalei de frână?
a. cursa liberă a pedalei de frână este prea mare

47. Cum se numeşte axul în jurul căruia se rotesc roţile directoare, când execută viraj?
a. pivot

48. Cum se numeşte piesa pe care e fixată roata din faţă şi din spate a unui autovehicul?
a. fuzetă

49. Care di următoarele cauze determină sulfatarea bateriei de acumulatori?
a. nivelul scăzut al electrolitului

50. Care din următoarele defecte pot interveni la mecanismul de direcţie?
a. direcţia trage într-o parte sau oscilează

51. Care din următoarele defecţiuni poate determina blocarea unei roţi în timpul deplasării?
a. griparea unui rulment

52. Care sunt cauzele care determină ancrasarea bujiilor?
a. pătrunderea uleiului în camera de ardere

53. La eliberarea pedalei de frână una din roţi rămâne blocată. Care poate fi cauza?
a. ruperea arcului de readucere al saboţilor roţii respective

54. Precizaţi care din următoarele defecţiuni se poate produce la carburator?
a. spargerea plutitorului, sau înţepenirea acestuie pe axul său şi defectarea pompei de accelerare ca urmare a spargerii membranei

55. Precizaţi unde se formează amestecul carburant la motoarele cu aprindere prin scânteie?
a. în carburator

56. Care trebuie să fie nivelul electrolitului în bateria de acumulatori?
a. 10-15 mm peste nivelul plăcilor

57. precizaţi care dintre cauze determină descărcarea bateriei de acumulatori?
a. defectarea alternatorului

58. Care dintre urmatoarele cauze fac imposibilă frânarea la un moment dat?
a. pierderea lichidului de frână din echipamentul de frânare

59. Care din cauze provoacă un joc mare la volan?
a. uzarea articulatiilor mecanismului de direcţie

60. Care din măsurile de mai jos contribuie la menţinerea mecanismului de direcţie în bună stare de funcţionare?
a. verificarea strângerii şi reglării rulmenţilor roţilor directoare, modului de fixare a casetei de direcţie şi jocului articulaţiilor barelor de direcţie

61. Din ce cauză lumina de întâlnire luminează sus?
a. becul bilux este montat cu ecranul luminii de întâlnire în jos

62. Care este distanţa pe care trebuie sa o lumineze eficient noaptea pe timp senin lumina de întâlnire?
a. 30 m

63. Care este distanţa pe care trebuie sa o lumineze eficient noaptea pe timp senin lumina de drum?
a. 100 m

64. De la ce distanţă trebuie să fie vizibile noaptea pe timp senin luminile de poziţie?
a. 150 m

65. De la ce distanţă trebuie sa se poată citi plăcuţa cu numărul de înmatriculare noaptea pe timp senin?
a. 20 m

66. De la ce distanţă trebuie să fie vizibilă lumina lanternelor STOP?
a. legal nu este prevăzută distanţa, dar intensitatea luminoasă a acestor lanterne trebuie să fie mai mare decât a luminilor de poziţie

67. Cu ce se completează electrolitul din bateria de acumulatori?
a. cu apă distilată

68. Surplusul de motorină de la injectoare este refulat?
a. în rezervor prin pompa de injecţie

69. Pe ce se montează ambreiajul?
a. pe roata volantă a motorului

70. Cauzele care determina un consum marit de combustibil sunt?
a. dereglarea carburatiei
b. demarajele bruste

71. Calitatea uleiului de motor se poate aprecia in functie de?
a. vascozitate
b. punctul de congelare

72. Care cauze determina incalzirea excesiva a motorului?
a. slabirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei de apa
b. defectarea termostatului

73. Care este rolul uleiului pentru motor cu ardere interna?
a. prin creearea unei pelicule (film) de ulei protejeaza piesele aflate in contact.

74. Fumul de culoare albastra si calamina de pe electrozii bujiilor indica?
a. uzura mecanismului motor (grupul piston-cilindru)

75. Cresterea nivelului uleiului în baia de ulei se poate datora?
a. patrunderii apei in baie
b. patrunderii combustibilului

76. Mentinerea sistemului de ungere in stare buna se realizeaza prin?
a. verificarea nivelului uleiului in baia de ulei
b. inlocuirea uleiului si filtrului de ulei dupa expirarea termenului de utilizare

77. Termostatul mentine temperatura de regim a motorului intre?
a. 90 si 95°C

78. Cea mai frecventa defectiune a instalatiei de racire este?
a. Slabirea sau ruperea curelei pompei de apa

79. Din cauza defectarii termostatului (blocarea pe pozitia deschis) temperatura de functionare a motorului este sub temperatura normala de regim, care este efectul acestui defect?
a. creste consumul de combustibil

80. Ce poate insemna aprinderea “martorului” de la bord care semnalizeaza functionarea alternatorului?
a. defectarea echipamentului de incarcare a bateriei de acumulatori sau ruperea curelei care antreneaza alternatorul si pompa de apa.

81. Cand se inlocuieste sau cand se completeaza lichidul de racire(antigelul) se va avea grija ca?
a. sa se evite contactul cu antigelul deoarece este toxic

82. In afara de faptul ca motorul nu porneste cu depistam ca bateria de acumulatori este descarcata?
a. la actionarea claxonului, acesta suna slab si intermitent
b. la aprinderea farurilor, intensitatea luminoasa scade progresiv

83. Defectarea prematura a ambreiajului se poate datora?
a. mentinerii nejustificat de mult a pedalei calcate

84. Daca la un moment dat volanul se manevreaza mai greoi decat de obicei primul lucru care se verifica este?
a. presiunea in pneurile puntii din fata

85. Uzura prematura a pneurilor puntii din fata se datoreaza?
a. dereglarii geometriei directiei

86. Defectiunile tehnice ale mecanismului de directie se por remedia?
a. numai la ateliere specializate care au personal calificat, dupa care se impune o reglare a directiei pe stand

87. Deplasarea greoaie a pedalei de frana se datoreaza?
a. griparii cilindrilor receptori si a pistonaselor

88. Cursa mica a pedalei de frana se datoreaza?
a. unui joc prea mic intre saboti si tamburi

89. O franare eficienta se apreciaza in functie de?
a. spatiul de franare

90. Presiunea in pneuri se masoara cand pneurile sunt?
a. reci

91. Care este rolul ambreiajului?
a. realizeaza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de transmisie

92. Organele mobila ale mecanismului motor sunt:
a. pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul

93. Care este rolul curiei de viteze?
a. permite mersul inapoi fara a inversa sensul de rotatie al motorului

94. Motorul diesel scoate fum in mod excesiv din cauza?
a. defectiunilor instalatiei de injectie

95. Tremostatul este parte componenta a instalatiei de?
a. racire

96. Care este criteriul de alegere al combustibililor?
a. benzina dupa cifra octanica (C.O.), motorina dupa cifra cetanica (C.C.)

97. Simbolurile Euro 1, Euro 2, Euro 3, Euro 4, Euro 5, reprezinta?
a. standardele de poluare din Uniunea Europeana

98. Fumul de culoare albastra scos pe esapament denota?
a. un consum marit de ulei

99. Fumul de culoare neagra scos pe esapament denota?
a. consum marit de combustibil

100. Care este rolul catalizatorului?
a. datorita arderii complete a gazelor de avacuare poluarea atmosferica este mai redusa

101. Cum se verifica nivelul uleiului din baia de ulei?
a. cu ajutorul jojei (tija cu 2 semne pentru minim si pentru maxim nivelul trebuie sa fie intre min si max)

102. Cand se inlocuieste uleiul si filtrul de ulei?
a. conform periodicitatii stabilite de constructor

103. Motorul cu aprindere prin scanteie cu catalizator foloseste ca si combustibil?
a. benzina fara plumb

104. Care este rolul dispozitivelor antiblocare (ABS)
a. nu permit blocarea rotilor in timpul franarii, indiferent de forta de franare aplicata pedalei sau de starea carosabilului

105. Inscriptia Tubeless de pe anvelopa arata ca?
a. anvelopa functioneaza fara camera de aer

106. Incalzirea excesiva a anvelopei se datoreaza?
a. rularii cu anvelopa umflata la o presiune mai mica decat cea recomandata sau supraincarcarii autovehicului

107. Uzura anormala a a unuia dintre pneuri se poate datora?
a. unor defectiuni la sistemul de directie si de franare

108. Uzura prematura a pneurilor apare atunci cand?
a. stilul de conducere este agresiv cu demaraje si franari bruste

109. Perna de aer (Airbag-ul) asigura?
a. protectia persoanelor in cazul unei coliziuni puternice a autovehicului

110. Frana de serviciu (de picior) trebuie sa asigure?
a. franarea rapida, sigura si eficienta indiferent de greutatea autovehiculului sau de inclinatia drumului

111. Care este masa totala maxima autorizata pentru care nu este nevoie de dispozitiv de franare la remorci?
a. 750 kg

112. Carui mecanism permite dispozitivul ABS, in cazul unei franari violente sa functioneze normal?
a. mecanismului de directie

113. Din ce cauza pot aparea vibratii la volan?
a. din cauza pneurilor insuficient umflate sau neechilibrate

114. Rolul bateriei de acumulatori este de a?
a. asigura alimentarea consumatorilor cu energie electrica

115. Rolul termostatului este de a?
a. inchide si deschide circuitul de racire astfel incat temperatura de regim a motorului sa se mentina intre 90 si 95°C

116. Din ce cauza autovehiculul poate trage intr- o parte?
a. din cauza geometriei dereglate a rotior

117. La actionarea pedalei de frana cursa este lunga, dar la urmatoarele actionari succesive cursa revine la normal, ce trebuie facut?
a. trebuie reparata intr-un atelier specializat deoarece instalatia de franare contine aer

Mecanismul de distributie

Mecanismul de distributie asigura distribuirea amestecului carburant, evacuarea gazelor arse, in decursul fiecarui ciclu de functionare, deschizand si inchizand orificiile de intrare si iesire a gazelor din cilindri la momentul potrivit.
Amploarea solutiilor constructive adoptate in ultimii ani la motoarele de automobil au afectat intr-o oarecare masura si mecanismul de distributie, astfel incit, in prezent, se poate face o clasificare a mecanismelor de distributie dupa mai multe criterii:
1. Un prim criteriu il constituie modul in care se realizeaza deschiderea si inchiderea orificiilor de admisie si de evacuare a gazelor din cilindru, deosebindu-se urmatoarele sisteme:
-distributie prin supape, care se intalneste la motoarele in patru timpi si la unele motoare in doi timpi, pentru evacuarea gazelor arse;
-distributie prin ferestre, care se foloseste la motoarele in doi timpi
-distributie prin sertare, care se gaseste la motoarele speciale care dezvolta turatii foarte ridicate ale arborelui cotit (peste 6 000 ... 8 000 rotatii/minut).
La distributia prin supape, in functie de pozitia accstora, se deosebesc doua solutii constructive:
-cu supape laterale, la care supapele sunt montate in blocul cilindrilor
-cu supape in cap, la care supapele sunt montate in chiulasa.
In prezent, insa, toate motoarele in patru timpi de automobil se fabrica numai cu supape in cap.
2. Un al doilea criteriu il constituie modul de actionare a mecanismului de distributie (a arborelui cu came), deosebindu-se in prezent doua solutii constructive:
-prin actionare directa, prin angrenaj cu roti dintate
-prin actionare indirecta, prin lant sau curea dintata.

Mecanismul de distributie cu supape in cap se compune din urmatoarele piese:
-arborele cu came;
-pinioanele de distributie;
-tachetii cu bucsele de ghidaj;
-tijele impingatoare;
-culbutorii;
-supapele de admisie si evacuare;
-bucsele de ghidaj ale supapelor;
-arcurile de supapa
-piesele de fixare a supapelor.



Mecanismul de distributie cu supape in cap
1- arbore cu came; 2- tachet; 3- tija; 4- deget de reglare; 5- contrapiulita
6- axul culbutorilor; 7- culbutor; 8- arcuri; 9- supapa; 10- disc;
11- bucsa conica,

Fiecare cilindru este prevazut cu doua sau mai multe perechi de supape de admisie si de evacuare in functie de solutia constructiva.
In timpul miscarii arborelui cu came, fiecare cama actioneaza un tachet 2, deplasindu-1 in sus. Tachetul apasa asupra tijei impingatoare 3, care imprima culbutorului 7 o miscare de rotatie in jurul axului sau. Culbutorul apasa, cu capul liber, asupra tijei supapei 9 si, invingind forta opusa de arcul 8 al supapei, o deplaseaza; astfel se realizeaza legatura cu galeria de admisie sau cu cea de evacuare. Cand partea proeminenta a camei paraseste tachetul, acesta coboara, iar supapa, sub actiunea arcului, inchide legatura cilindrului cu galeria de admisie sau de evacuare.
Arborele cu came trebuie sa aiba o turatie de doua ori mai mica decat turatia arborelui cotit, deoarece supapele trebuie sa se deschida o singura data pentru realizarea unui ciclu de functionare a motorului.

Arborele cu came comanda mecanismul de distributie, efectuand deschiderea supapelor in ordinea ceruta de functionarea motorului.
Unele tipuri de motoare au doi arbori cu came (in functie le modul de asezare a cilindrilor)

Componentele arborelui cu came sint urmatoarcle:
-camele
-fusurile
-excentricul de comanda al pompei de benzina
-pinionul dc actionare a pompei de ulei



Arborele cu came
1- came; 2- fusuri; 3- excentricul de actionare al pompei de benzina;
4- pinionul pentru actionarea pompei de ule

Camele asigura deschiderea supapelor in ordinea de functionare ceruta, de aceea inte ele exista un decalaj de pozitie, care variaza in functie de numarul cilindrilor.
Arborele cu came se monteaza in partea frontala a motorului, in blocul cilindrilor sau in chiulasa si primeste miscarea de la arborele cotit prin intermediul unui angrenaj cu roti dintate, unui lant sau a unei curele dintate in functie de solutia constuctiva.

Supapele au rolul de a obtura orificiile de legatura ale cilindrilor cu galeriile dc admisie sau de evacuare.
Partile componente ale unei supape sunt:
-bucsa de ghidare
-arcul supapei
-discul de sprijin al arcului
-bucsa conica.
O supapa este alcatuita din doua parti principale:
-talerul supapei, care obtureaza orificiul de admisie sau evacuare;
-tija supapei, care transmite comanda si asigura ghidarea supapei. Suprafata interioara a talerului supapei este prelucrata conic cu o inclinare de 45° sau de 30°, formand suprafata de lucru a supapei, care se reazema pe suprafata conica a scaunului de supapa din blocul motor (la motoarele cu supape laterale) sau din chiulasa (la motoarele cu supape in cap).



Elementele constructive ale supapei
1, 2- supape; 3- scaunul supapei; 4- bucsa de ghidare; 5- bucsa conica; 6- arcl 7- disc de sprijin

Pentru a se realiza o etansare cit mai buna intre aceste doua suprafete, supapele se slefuiesc cu ajutorul unei paste speciale.
Bucsa de ghidare se confectioneaza din fonta si se monteaza prin presare in orificiile corespunzatoare din blocul motor sau din chiulasa. Pe suprafata exterioara, bucsa are un colier cu care se sprijina in blocul motor sau in chiulasa.
Arcul supapei are rolul de a mentine supapa apasata pe scaunul ei.
Arcul se sprijina cu un capat pe blocul motor sau pe chiulasa si cu celalalt capat pe discul de sprijin.
Transmiterea miscarii de la arborele cu came la tijele supapelor se realizeaza cu ajutorul sistemului de impingatori, format din tacheti, tije impingatoare si culbutori.
Culbutorii au rolul sa modifice directia miscarii transmise de la tachet. Un brat al culbutorului se asaza deasupra tijei supupei, iar celalalt este fixat pe tija impingatoare.
Culbutorul este mentinut, in stare de repaus, apasat pe tija impingatoare cu ajutorul unor arcuri sau bare de torsiune. Pentru reglarea jocului dintre tija supapei si culbutor, la capatul dinspre tija impingatoare, culbutorul este prevazut cu un surub de reglare cu contrapiulita. Culbutorii sunt montati articulat pe un ax (axul culbutorilor) fixat pe chiulasa prin intermediul unor suporti.

Mecanismul motor; organe fixe

B. Organe fixe ale mecanismului motor.

Blocul motor reprezinta partea mecanismului motor in care se afla pistonul, biela, arborele cotit si partial sau integral unele sisteme auxiliare.
Pe blocul motor se fixeaza chiulasa.
Prin blocul motor prevazut cu brate sau locasuri, motorul se fixeaza pe sasiul autovehiculului.
Blocul motor este format din blocul cilindrilor (in partea superioara) si carterul (in partea inferioara).



Blocul motor
1-blocul cilindrilor; 2- carterul superior; 3- locasuri pentru cilindrii;
4- orificiu pentru montarea axului cu came

Cilindrul este organul in interiorul caruia se deplaseaza pistonul si evolueaza fluidul motor.
La motoarele policilindrice racite cu aer, cilindrul este un organ independent
La motoarele racite cu lichid cilindrul este de doua feluri: nedemontabil si
monobloc cand face corp comun cu blocul si demontabil sau independent.

Oglinda cilindrului este suprafata interioara a cilindrului pe care aluneca pistonul si segmentii . Suprafata exterioara a cilindrului este udata de fluidul de racire (aer sau apa).

Carterul serveste pentru fixarea cilindrilor independenti - la motoarele racite cu aer - sau a blocului de cilindri la motoarele racite cu apa. 0 particularitate constructiva a carterului o constituie peretii transversali in care se prevad lagarele de sprijin ale arborelui cotit. Carterul se compune din doua parti: partea superioara adiacenta blocului de cilindrii si se numeste carterul superior, iar cealalta parte se numeste carterul inferior(baia de ulei).

Chiulasa este organul mecanismului motor care acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spatiul de lucru inchis al fluidului motor. Chiulasa contine: camera de ardere, locasul bujiei sau injectorului, canalele de admisie si evacuare si locasurile supapelor, locasul pentru lagarele axului culbutorilor sau axul de distributie.



Chiulasa
1- chiulasa; 2- orificii pentru ghidarea supapelor;
3- orificii pentru tijele impingatoare;
4- canale de legatura cu galleria de admisie

Garnitura de chiulasa asigura etanseizarea intre blocul cilindrilor si chiulasa pentru evitarea scaparilor de gaze, apa, ulei si ea trebuie sa aiba proprietati termoplastice care sa permita transmiterea caldurii si sa fie rezistenta la presiunea gazelor; grosimea ei este de 1,3-4 mm. Forma o copiaza pe cea a chiulasei, fiind prevazuta cu orificiile corespunzatoare.



Garnitura de chiulasa

Colectoarele de admisie si evacuare sunt fixate pe chiulasa. Colectorul de admisie conduce aerul sau ametecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasa asigurand o repartitie uniforma in cilindrii si omogenitate pentru amestecul carburant. Pentru preincalzire colectorul de admisie are o regiune de contact cu colectorul de evacuare formand pata calda.



Colectorul de admisie

La unele constructii exista o clapeta de reglare a gazelor de evacuare in regiunea petei calde.
Colectorul de evacuare asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si racire rapida. La colectorul de evacuare sunt racordate teava si toba de esapament.



Colectorul de evacuare

Mecanismul motor; organe mobile

Mecanismul motor (numit si mecanismul biela-manivela sau mecanism manivela-piston), transforma miscarea de translatie a pistonului obtinuta prin arderea amestecului carburant, in miscare de rotatie continua a arborelui cotit.

Partile componente ale mecanismului motor
-organele mobile: pistonul, boltul pistonului, biela, semicuzinetii lagarului de biela, arborele cotit, volantul si amortizorul oscilatiilor;
-organeie fixe: blocul motor, chiulasa, cilindrii, colectorul de admisie, colectorul de evacuare, semicuzinetii lagarului palier.

A. Organe mobile ale mecanismului motor.

Grupul piston este alcatuit din trei organe; pistonul, boltul si segmentii. Grupul piston asigura evolutia fluidului motor in cilindru si indeplineste urmatoarele functii:
-transmite bielei forta de presiune a gazelor;
-transmite cilindrului reactiunea normala produsa de biela (ghideaza piciorul bielei in cilindru);
-etanseaza cilindrul in ambele sensuri, impiedicand scaparea gazelor in exterior si patrunderea uleiului in interior;
-evacueaza o parte din caldura dezvoltata prin arderea combustibilului.
Primele doua functiuni sunt preluate de piston impreuna cu boltul, care este un organ de articulatie; urmatoarele doua functiuni sunt preluate de piston impreuna segmentii.

Pistonul mai indeplineste un numar de functiuni suplimentare si anume: -contine partial sau integral camera de ardere;
-creaza o miscare dirijata a gazelor in cilindru;
-este un organ de pompare la motoarele in patru timpi;
-este un organ distributie si in unele cazuri de pompa pentru baleiaj la motoarele in doi timpi,
Pistonul se compune din urmatoarele parti:
-capul - partea superioara a pistonului care preia presiunea gazelor;
-regiunea port-segmenti - partea pistonului prevazuta cu canale in care se introduc segmentii;
-mantaua - partea care ghideaza pistonul in cilindru si transmite forta normala;
-umerii mantalei - partea in care se fixeaza boltul, de aici si numele de locasurile boltului

Boltul sau axul pistonului este organul care stabileste legatura dintre piston si
biela (organul de articulatie) si transmite forta de presiune de la piston la biela. Boltul este
de forma unui cilindru cav.

Segmentii au ca functie principala etansarea cilindrului. Segmentii care impiedica scaparea gazelor din cilindru spre carter se numesc segmenti de compresie. Segmentii care impiedica trecerea uleiului din carter spre camera de ardere se numesc segmenti de ungere. Segmentul este forma unui inel taiat, iar distanta dintre capete se numeste rost.



Ansamblul biela-piston
1- expandor; 2- segmenti de ungere; 3, 4- segmenti de compresie; 5- bolt;
6- inel de siguranta; 7- semicuzineti; 8- piston; 9- ansamblu bielei; 10- corp;
11- capac; 12- bucsa; 13- surub; 14- piulita; 15- contrapiulita; 16- set segmenti

Fiecare piston se echipeaza cu doi sau mai multi segmenti de compresie si cu unul sau doi segmenti, de ungere.
Segmentii de compresie indeplinesc o functie suplimentara: evacueaza o mare parte din caldura primita de piston, catre cilindru. Segmentii de ungere indeplinesc de asemenea o functie suplimentara: dozeaza si distribuie uniform uleiul pe oglinda cilindrului. Deoarece segmentul de ungere rade uleiul in exces la o distributie neuniforma pe suprafata cilindrului se mai numeste si segment raclor.

Biela este organul mecanismului motor care transmite forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit si serveste la transformarea miscarii alternative de translatie a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit.
Biela este compusa din trei parti.
-partea articulata cu boltul - denumita piciorul bielei;
-partea articulata cu manetonul arborelui cotit - denumita capul bielei;
-partea centrala - denumita corpul bielei.



Organele mobile ale mecanismului motor
1- piston; 2- segmenti; 3- boltul pistonului; 4- biela; 5- semicuzineti lagar biela; 6- arbore cotit; 7- semicuzineti lagar palier; 8- volant; 9- amortizor oscilatii; 10- segment ungere; 11- inel de siguranta; 12- bucsa biela; 13- inel reglaj joc axial arbore cotit; 14- surub capac biela; 15- pana fixare pinion pe arbore cotit; 16- pinion distributie; 17- fulie; 18- bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj; 19- coroana volant

Arborele cotit transforma miscarea de translatie a pistonului intr-o miscare de rotatie si transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de forta de presiune a gazelor. Arborele cotit antreneaza in miscare unele sisteme auxiliare ale motorului.
Arborele cotit este alcatuit dintr-un numar de coturi egal cu numarul cilindrilor la motoarele in linie si cu jumatatea numarului de cilindri la motoarele in V, precum si din doua sau mai multe fusuri de reazem numite fusuri palier.
Fiecare cot este alcatuit din doua brate si un fus numit fus maneton sau simplu maneton, care se articuleaza cu capul bielei, in unele cazuri la extremitatile bratelor se prevad masele pentru echilibrare.



Arborele cotit
1- fusuri de sprijin(paliere);
2- fusuri de biela(manetoane);
3- bratele manivelelor; 4- contragreutati; 5- partea de calare frontala; 6- partea de calare posterioara

Partea arborelui cotit prin care se transmite miscarea la utilizare se numeste partea posterioara; in opozitie cu ea, cealalta extremitate se numeste partea frontala. La partea posterioara se prelucreaza o flansa de care se prinde volantul cu coroana dintata. La partea frontala se fixeaza prin pana o roata dintata, care actioneaza mecanismul de distribute si alte organe auxiliare, o fulie pentru antrenarea ventilatorului si a generatorului de curent, fixata pe amortizorul de vibratie si un clichet pentru pornirea manuala. Masa arborelui cotit reprezinta 7-15%din masa motorului, iar valoarea acestuia poate atinge 20% din cea a motorului.

Volantul motorului este de forma unui disc masiv si are rolul de a asigura uniformitatea vitezei unghiulare a arborelui cotit. El acumuleaza energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a pistoanelor si o cedeaza in perioada celorlanti timpi ai ciclului de functionare. Volantul ajuta la trecerea pieselor mecanismului biele-manivela prin punctele moarte si usureaza pornirea motorului si pornirea de pe loc a autovehiculului. Pe masura ce numarul cilindrilor creste, se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit si de aceea dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici. Pe volant se marcheaza uneori si semnele ajutatoare pentru punerea la punct a aprinderii si a distributiei. De asemenea, volantul este prevazut cu o coroana dintata, montata prin presare la cald sau montata prin suruburi pentru pornirea motorului cu ajutorul demarorului.

Motorul automobilului; constructie si functionare

Constructia si functionarea motorului

Motoarele folosite la automobile sunt în majoritatea cazurilor, motoare cu ardere interna cu piston. Motorul cu ardere interna este o masina termica de forta care transforma caldura degajata prin arderea combustibilului in lucru mecanic prin intermediul evolutiilor unui agent motor (fluid motor) in stare gazoasa. In motorul cu ardere interna, atat procesul de ardere (transformarea energiei chimice in caldura cat si procesul de transformare a caldurii in lucru mecanic se desfasoara in interiorul cilindrilor.

Motorul este alcatuit din mecanismul motor si sistemele si instalatiile auxiliare (mecanismul de distributie, sistemul de alimentare cu combustibil, sistemul de aprindere, sistemul de racire si sistemul de ungere) necesare realizarii procesului de functionare si sistemul de pornire.

Mecanismul motor, numit si mecanismul biela-manivela, constituie principalul ansamblu al motorului cu ardere interna, cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie-alternativa a pistonului intr-o miscare de rotatie a arborelui cotit.
Organele componente ale mecanismului motor se impart in organe fixe si organe mobile.
Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor, chiulasa si carterul. Grupa organelor mobile cuprinde: arborele cotit si volantul, bielele si pistoanele cu bolturile si segmentii,

Mecanismul de distributie asigura deschiderea si inchiderea supapelor, la momente bine precizate pentru a face posibila evacuarea gazelor de ardere si umplerea cilindrului cu gaze proaspete ( amestec aer-combustibil).

Instalatia de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curatirea (filtrarea) si introducerea in cilindrii motorului a combustibilului si a aerului (fie in amestec, fie separat), in anumite proportii bine stabilite. Instalatia de alimentare cuprinde rezervoare, conducte, filtre, pompe, precum si organele care servesc la prepararea si introducerea combustibilului in cilindri (carburatorul la motoare cu aprindere prin scanteie si injectoarele la motoarele cu aprindere prin compresie).

Instalatia de aprindere serveste la declansarea scanteii electrice, in interiorul camerei de ardere (la motoarele cu aprindere prin scanteie), in vederea aprinderii amestecului carburant.

Instalatia de racire asigura racirea unor organe importante ale motorului cilindrii si chiulasa), pentru a se evita supraincalzirea acestor piese, datorita caldurii pe care o primesc de la gazele de ardere. Mentinerea unui regim termic normal de functionare a pieselor motorului este de mare importanta pentru economicitatea si siguranta in exploatare a motorului.

Instalatia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor in miscare, pentru a reduce frecarea si a preveni uzarea motorului.

Sistemul de pornire serveste la asigurarea turatiei minime de pornire a
motorului.

Clasificarea motoarelor cu ardere interna

Motoarele cu ardere interna cu piston folosite la automobile pot fi clasificate dupa: modul de aprindere a amestecului aer/combustibil, numarul de curse simple ale pistonului in care se realizeaza un ciclu motor(numarul de timpi), locul formarii amestecului aer-combustibil (amestecului carburant) etc.



Motor cu ardere interna (sectiune):
1 – pompa de apa; 2 – ventilator; 3 - arbore cotit; 4 – ambreiaj; 5 – piston; 6 - bobina de inductie; 7 - filtru de aer; 8 - ax culbutori; 9 - generator de curent;
10 - carburator; 11 - colector de admisie; 12 - colector de evacuare; 13 - biela;
14 - baie de ulei; 15 - carter superior; 16 - arbore cu came; 17 - pompa de combustibil;

1. Dupa modul de aprindere a amestecului aer-combustibil, se deosebesc:

-motoare cu aprindere prin scanteie electrica (MAS), la care amestecul de combustibil si aer realizat in exteriorul (sau interiorul) cilindrului si comprimat in cilindru se aprinde de la o scanteie, intr-un moment bine stabilit;

-motoare cu aprindere prin compresie (MAC) (motoare Diesel) sau motoare cu autoaprindere, ce aspira numai aer, care este apoi comprimat puternic; combustibiluil se introduce in cilindru, fiind injectat la sfarsitul cursei de comprimare; el se aprinde venind in contact cu aerul care a ajuns la temperatura de autoaprindere a combustibilului.

2. Dupa numarul de curse simple ale pistonului, in care se realizeaza un ciclu de functionare pot fi:
-motoare in patru timpi la care ciclul de functionare se realizeaza in patru curse ale pistonului (cate un timp in fiecare cursa), adica in doua rotatii ale arborelui cotit;
-motoare in doi timpi, la care ciclul de functionare se realizeaza in doua curse simple ale pistonului adica, intr-o rotatie complete a arborelui cotit.

3. Dupa locul formarii amestecului carburant, se deosebesc:
-motoare cu formarea amestecului in exteriorul cilindrului; In aceasta categorie intra motoarele cu carburalor, motoarele cu injectie de benzina in conducta de aspiratie si motoarele cu gaze cu instalatie de formare externa a amestecului aer-combustibil;
-motoare cu formarea amestecului in interiorul cilindrului; din aceasta categorie fac parte motoarele cu injectie de combustibil in cilindru (motoarele Diesel si unele MAS) si motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus, printr-o supapa aparte, in timpul aspiratiei.

4. Dupa pozitia cilindrilor, acestea pot fi:
-motoare cu cilindrii verticali in linie, care au axele cilindrilor in acelasi plan.
-motoare cu cilindrii in V la care axele cilindrilor sunt continute in doua plane care formeaza intre ele unghiuri diedre (de regula, egale cu 90° si mai rar 60) prin dispunerea cilindrilor in doua plane se reduce lungimea totala a motorului L;
-motoare cu cilindri opusi (boxer) , care sunt montati in linie, avand axele cilindrilor intr-un plan orizontal (reducandu-se mult inaltimea motorului H, in schimb se mareste latimea B, pentru aceeasi lungime L); de o parte si de alta a arborelui cotit se gaseste un numar egal de cilindri opusi;
-motoare cu cilindri in linie inclinati, care sunt dispusi fie longitudinal pe automobil, fie transversal in scopul maririi spatiului disponibil pentru persoane.

Intrebati si va vom raspunde.

Pentru orice nelamurire despre pregatire, examinare, preturi, contactati-ne pe blog, mail, telefonic sau la sediul scolii.

Trotus AEAuto

Scoala de soferi Trotus a deschis acest blog pentru dumneavoastra! De ce? Simplu! Sunt multe intrebari legate de scoala de soferi la care nu toti doritorii de permis gasesc raspunsurile corecte. Asa ca vom incerca din toate punctele de vedere sa acoperim intreaga arie de intrebari si situatii de care va loviti atunci cand doriti sa obtineti permisul de conducere sau inca o litera pe acesta.
Suntem deschisi oricarei provocari si nu ezitati sa cereti ajutorul profesionisitlor atunci cand sunteti in impas.