Mecanismul de distributie asigura distribuirea amestecului carburant, evacuarea gazelor arse, in decursul fiecarui ciclu de functionare, deschizand si inchizand orificiile de intrare si iesire a gazelor din cilindri la momentul potrivit.
Amploarea solutiilor constructive adoptate in ultimii ani la motoarele de automobil au afectat intr-o oarecare masura si mecanismul de distributie, astfel incit, in prezent, se poate face o clasificare a mecanismelor de distributie dupa mai multe criterii:
1. Un prim criteriu il constituie modul in care se realizeaza deschiderea si inchiderea orificiilor de admisie si de evacuare a gazelor din cilindru, deosebindu-se urmatoarele sisteme:
-distributie prin supape, care se intalneste la motoarele in patru timpi si la unele motoare in doi timpi, pentru evacuarea gazelor arse;
-distributie prin ferestre, care se foloseste la motoarele in doi timpi
-distributie prin sertare, care se gaseste la motoarele speciale care dezvolta turatii foarte ridicate ale arborelui cotit (peste 6 000 ... 8 000 rotatii/minut).
La distributia prin supape, in functie de pozitia accstora, se deosebesc doua solutii constructive:
-cu supape laterale, la care supapele sunt montate in blocul cilindrilor
-cu supape in cap, la care supapele sunt montate in chiulasa.
In prezent, insa, toate motoarele in patru timpi de automobil se fabrica numai cu supape in cap.
2. Un al doilea criteriu il constituie modul de actionare a mecanismului de distributie (a arborelui cu came), deosebindu-se in prezent doua solutii constructive:
-prin actionare directa, prin angrenaj cu roti dintate
-prin actionare indirecta, prin lant sau curea dintata.
Mecanismul de distributie cu supape in cap se compune din urmatoarele piese:
-arborele cu came;
-pinioanele de distributie;
-tachetii cu bucsele de ghidaj;
-tijele impingatoare;
-culbutorii;
-supapele de admisie si evacuare;
-bucsele de ghidaj ale supapelor;
-arcurile de supapa
-piesele de fixare a supapelor.
Mecanismul de distributie cu supape in cap
1- arbore cu came; 2- tachet; 3- tija; 4- deget de reglare; 5- contrapiulita
6- axul culbutorilor; 7- culbutor; 8- arcuri; 9- supapa; 10- disc;
11- bucsa conica,
Fiecare cilindru este prevazut cu doua sau mai multe perechi de supape de admisie si de evacuare in functie de solutia constructiva.
In timpul miscarii arborelui cu came, fiecare cama actioneaza un tachet 2, deplasindu-1 in sus. Tachetul apasa asupra tijei impingatoare 3, care imprima culbutorului 7 o miscare de rotatie in jurul axului sau. Culbutorul apasa, cu capul liber, asupra tijei supapei 9 si, invingind forta opusa de arcul 8 al supapei, o deplaseaza; astfel se realizeaza legatura cu galeria de admisie sau cu cea de evacuare. Cand partea proeminenta a camei paraseste tachetul, acesta coboara, iar supapa, sub actiunea arcului, inchide legatura cilindrului cu galeria de admisie sau de evacuare.
Arborele cu came trebuie sa aiba o turatie de doua ori mai mica decat turatia arborelui cotit, deoarece supapele trebuie sa se deschida o singura data pentru realizarea unui ciclu de functionare a motorului.
Arborele cu came comanda mecanismul de distributie, efectuand deschiderea supapelor in ordinea ceruta de functionarea motorului.
Unele tipuri de motoare au doi arbori cu came (in functie le modul de asezare a cilindrilor)
Componentele arborelui cu came sint urmatoarcle:
-camele
-fusurile
-excentricul de comanda al pompei de benzina
-pinionul dc actionare a pompei de ulei
Arborele cu came
1- came; 2- fusuri; 3- excentricul de actionare al pompei de benzina;
4- pinionul pentru actionarea pompei de ule
Camele asigura deschiderea supapelor in ordinea de functionare ceruta, de aceea inte ele exista un decalaj de pozitie, care variaza in functie de numarul cilindrilor.
Arborele cu came se monteaza in partea frontala a motorului, in blocul cilindrilor sau in chiulasa si primeste miscarea de la arborele cotit prin intermediul unui angrenaj cu roti dintate, unui lant sau a unei curele dintate in functie de solutia constuctiva.
Supapele au rolul de a obtura orificiile de legatura ale cilindrilor cu galeriile dc admisie sau de evacuare.
Partile componente ale unei supape sunt:
-bucsa de ghidare
-arcul supapei
-discul de sprijin al arcului
-bucsa conica.
O supapa este alcatuita din doua parti principale:
-talerul supapei, care obtureaza orificiul de admisie sau evacuare;
-tija supapei, care transmite comanda si asigura ghidarea supapei. Suprafata interioara a talerului supapei este prelucrata conic cu o inclinare de 45° sau de 30°, formand suprafata de lucru a supapei, care se reazema pe suprafata conica a scaunului de supapa din blocul motor (la motoarele cu supape laterale) sau din chiulasa (la motoarele cu supape in cap).
Elementele constructive ale supapei
1, 2- supape; 3- scaunul supapei; 4- bucsa de ghidare; 5- bucsa conica; 6- arcl 7- disc de sprijin
Pentru a se realiza o etansare cit mai buna intre aceste doua suprafete, supapele se slefuiesc cu ajutorul unei paste speciale.
Bucsa de ghidare se confectioneaza din fonta si se monteaza prin presare in orificiile corespunzatoare din blocul motor sau din chiulasa. Pe suprafata exterioara, bucsa are un colier cu care se sprijina in blocul motor sau in chiulasa.
Arcul supapei are rolul de a mentine supapa apasata pe scaunul ei.
Arcul se sprijina cu un capat pe blocul motor sau pe chiulasa si cu celalalt capat pe discul de sprijin.
Transmiterea miscarii de la arborele cu came la tijele supapelor se realizeaza cu ajutorul sistemului de impingatori, format din tacheti, tije impingatoare si culbutori.
Culbutorii au rolul sa modifice directia miscarii transmise de la tachet. Un brat al culbutorului se asaza deasupra tijei supupei, iar celalalt este fixat pe tija impingatoare.
Culbutorul este mentinut, in stare de repaus, apasat pe tija impingatoare cu ajutorul unor arcuri sau bare de torsiune. Pentru reglarea jocului dintre tija supapei si culbutor, la capatul dinspre tija impingatoare, culbutorul este prevazut cu un surub de reglare cu contrapiulita. Culbutorii sunt montati articulat pe un ax (axul culbutorilor) fixat pe chiulasa prin intermediul unor suporti.
luni, 29 septembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu